Posts for Editorial

Posted In Editorial, Pictoriale / Reviste / Modele

Marc Jacobs in Industrie Magazine

Carola | 24.01.2011

Cu vreo doua luni in urma, va puneam la testare simtul umorului cand va intrebam ce parere aveti despre aparitia lui Marc Jacobs pe coperta revistei Industrie.

Intre timp, am gasit intregul pictorial si ne grabim sa vi-l aducem la cunostinta 😉 Marc Jacobs, cu machiaj dramatic si haine din propria colectia, joaca rolul unei adevarate „fashion femme fatale”. Iar barba se potriveste de minune cu aceasta ipostaza mai putin ortodoxa 😀

Cum vi se pare pictorialul? Apreciati ironia autorilor (Patrick Demarchelier in spatele obiectivului, Katie Grand la pupitrul stilistului) si umorul lui Marc?

imagini: tFS

Continue Reading

Posted In Editorial, Pictoriale / Reviste / Modele

Irina Lazareanu pe coperta Flare

Carola | 07.01.2011

Irina Lazareanu a noastra (oare o fi cu adevarat a noastra?) nu ne bucura cu prea multe aparitii editoriale de ceva timp, asa ca, atunci cand o face, ne grabim sa va punem la curent!

Cea mai proaspata contributie editoriala a Irinei e coperta revistei Flare, unde apare in compania a inca doua modele, simbol al multiculturalismului canadian, patria publicatiei (iar camasile din denim sunt o aluzie la istoria continentului nord-american ;). Coperta este insotita in interior de un mini-interviu si un portret simpatic, pe care le puteti vedea in galerie.

Totodata, nu putem rata ocazia de a va prezenta niste imagini ceva mai vechi in care apare Irina, din editia lunii noiembrie a revistei americane W. Editorialul semnat de catre fotograful Alex Prager este inspirat din stilul anilor ’40 si filmele lui Hitchcock, iar Irina pare extrem de potrivita pentru rol.

Va place Irina Lazareanu? Care dintre cele doua look-uri de mai sus vi se pare ca i se potriveste mai bine?

Continue Reading

Posted In Editorial, Fashion Icons, Fashion Week, Pictoriale / Reviste / Modele

The Devil Wears Anna in Candy Magazine

Carola | 06.01.2011

De la lansarea documentarului „The September Issue”, numele Annei Wintour si al lui Grace Coddington (redactorul-sef si, respectiv, directorul creativ al Vogue US) au ajuns pe buzele unui cerc mult mai larg de pasionati de moda. Amandoua sunt niste figuri recognoscibile si inspira, in dependenta de situatie, frica, respect si admiratie.

Nu  e de mirare ca, dupa ce au contribuit la crearea atator editoriale de moda, le-a venit randul sa serveasca drept sursa de inspiratie pentru imaginatia vizuala a alto stilisti si fotografi. Chiar daca respectivii stilisti si fotografi au o abordare mai putin ortodoxa 😀 De data aceasta este vorba despre un editorial in revista Candy, destinata promovarii transvestitilor, transsexualilor etc., iar modelele sunt si ele pe masura ;). Pictorialul e denumit „The Devil wears Anna”, stilul celor doua e interpretat perfect, dar folosirea unor modele atat de… atipice aduce o doza sanatoasa de satira (muschii si zonele de pilozitate dau de gol si cea mai sarmanta… domnisoara :D)  In afara de Anna si Grace, mai putem ghici cateva personaje cunoscute (combinatia dintre funda roz si par colorat „striga” Tavi!).

Cum vi se pare editorialul? Satiric, ridicol, interesant? Care dintre cele doua doamne ale Vogue va este mai simpatica?

Continue Reading

Posted In Editorial, Pictoriale / Reviste / Modele

Mariacarla in H&M Magazine

Carola | 01.12.2010

Ni se pare cat se poate de obisnuit faptul ca majoritatea magazinelor de imbracaminte ofera cataloage prezentand colectia din sezonul curent, dar brandurile nu inceteaza sa caute noi si noi cai de a ne atrage atentia si a ne convinge ca produsul lor face fata concurentei. H&M, marca suedeza asteptata cu sufletul la gura in Romania, pare sa nu-si fi pierdut increderea in valabilitatea printului si lanseaza periodic cate un numar al revistei lor dedicate (un catalog ceva mai bine ambalat si promovat, as zice). In numarul recent, au cooptat-o pe Mariacarla Boscono, muza lui Riccardo Tisci si vedeta a multe campanii publicitare si editoriale high-fashion.

Mariacarla, cunoscuta pentru frumusetea ei neobisnuita, destul de intunecata si avangardista, apare in editorialul dedicat liniei de lenjerie intima H&M mult mai… calda, abordabila si feminina decat de obicei. Recunosc ca nu sunt o fana a lenjeriei H&M (lucrurile calitate si durabile vin de obicei la un anumit pret :), dar puterea publicitatii sta si in convertirea a noi clienti – la vederea acestor imagini, parca as arunca o privire mai atenta in departamentul dedicat, daca m-as afla cu treaba intr-unul dintre magazinele Hennes & Mauritz.

Cum vi se pare editorialul? Va bucura deschiderea, la primavara, a H&M Romania? Credeti ca vreouna dintre marcile romanesti ar putea produce o revista/catalog la fel de bine inchegat cum o face H&M?

Continue Reading

Posted In Editorial

Cand shopping-ul se transforma in umilinta

Andreea Beltic | 19.05.2010

COLABORATOR ALOMODA.RO RALUCA DUMITRICA @ DRESS ADDICT

Perioada post-decembrista se presupune ca ar fi adus oaresice schimbari de mentalitate la nivelul romanilor, care, nemaifiind nevoiti sa se conformeze unor reguli implicite, ar fi recuperat incet-incet din distanta ce ii separa de semenii nostri din tarile europene neafectate de comunism. Daca optimismul meu, si al multora, in acest sens a fost destul de mare, realitatea ne-a demonstrat ca recuperarea a fost in unele cazuri lenta, iar in altele nu s-a facut deloc. Categoria vanzatorilor din magazine se afla oarecum la granita dintre recuperare lenta si deloc, iar exemplele de neprofesionalism de care oamenii aflati in spatele tejghelei dau dovada sunt destul de multe. N-am nimic cu cei care isi fac meseria asa cum trebuie, in idealismul meu am pretentia ca oricine sa se comporte exemplar in bransa in care activeaza, dar un eveniment din urma cu o luna, cand la un magazin relativ nou-lansat pe piata noastra vanzatoarea mi-a mototolit hainele cumparate pentru niste prieteni, indesandu-le cu foc in punga, desi ii spusesem inainte ca este vorba despre niste cadouri, mi-a readus aminte de cateva momente din trecutul apropiat, in care am experimentat in situatii similare nervozitate, deceptie si umilinta.

Poate ca de la umilinta mi se trage, dar n-o sa pot uita nicicand un eveniment de acum aproximativ zece ani, cand am intrat intr-un magazinas cochet din provincie, in care remarcasem uimita un brand de lenjerie intima pe care il stiam din reclamele de la MTV-ul din Marea Britanie, iar vanzatoarea, o doamna de aproximativ 50 de ani, mi-a retezat-o scurt, spunandu-mi „Articolele ieftine sunt pe raftul de jos, draguta!”. Va marturisesc ca in acea clipa am incremenit cu mana intinsa spre produsul frumos ambalat, nestiind daca merita sau nu sa ii dau un raspuns. Acum stiu sigur ca ar fi meritat, dar, cand ai 19-20 de ani si destul de mult bun simt, iti raman cuvintele in gat si pleci intristat si umilit din magazin, jurand sa nu mai pui piciorul pe-acolo cat oi trai. Ceea ce am si facut, parol. Nu stiu nici acum ce a determinat-o pe acea vanzatoare sa imi arunce o asemenea replica, ma consolez cu faptul ca paream o eleva cu bani in geanta doar de covrigi, desi nici asta nu este un motiv suficient de bun sa faci pe cineva sa se simta atat de prost. Imi pare rau si acum pentru ca n-am cumparat acel articolas, puteam sa o fac, aveam in portofel cam echivalentul a 100 de covrigi, ceea ce mi-ar fi permis sa fac achizitia, dar probabil ca de fiecare data cand l-as fi folosit mi-ar fi adus aminte de episodul respectiv, asa ca tot raul spre bine.

O alta situatie neplacuta, care m-a incarcat cu energie negativa pe toata durata zilei respective, a fost in urma cu vreo 4 ani, intr-un magazin din buricul capitalei, in care, dupa terminarea serviciului am fost sa imi caut niste cizme. Am tot probat, nu m-am putut hotari pe moment, iar in drum spre casa m-am decis, totusi, sa iau a doua zi unele la care imi ramasese gandul si care imi stateau si bine. M-am infiintat la magazin la ora 09:00, cand se si deschidea, de altfel, spunandu-i vanzatoarei ca am probat cizmele cu o seara inainte, iar acum nu vreau altceva decat sa le platesc si sa plec, pentru ca ma grabeam sa ajung la serviciu. A urmat un ranjet scurt din partea domnisoarei respective, care mi-a replicat sfidator ca, desi magazinul se deschide la ora 09:00, intr-adevar, de fapt pe la 09:30 isi incepe activitatea, pentru ca timp de 30 de minute trebuie sa spele pe jos, iar pana se usuca isi bea si ea cafeluta de dimineata cu vecina de stand.

Degeaba i-am zis ca am destul de multa treaba la birou si trebuie sa ajung si eu la timp, nu probez nimic, doar ii dau banii, ea imi da cizmele si toata lumea este multumita, caci ea sedea tacticos pe un scaun, cu ceasca aburinda in mana si imi repeta papagaliceste ca nu poate calca pe gresia uda. As fi plecat intr-o secunda, dar ma gandeam ca sigur nu mai gasesc nicio cizma pe la sase seara cand as fi ajuns acolo, asa ca am stat ca bleaga inca 20 de minute pana a catadicsit draguta de ea sa imi inmaneze cutia, aruncandu-mi hlizit un „Sa le purtati sanatoasa!”. Le-am purtat, mersi, chiar au fost unele dintre preferatele mele, dar n-o sa uit ce episod neplacut m-a adus in posesia lor.

Tot o chestiune enervanta (cred ca am si ghinion, ce sa zic) m-a necajit oarecum in urma cu ceva vreme, cand, in magazinul arhicautat de la noi al unui retailer important pe plan mondial, o tanara foarte simpatica, reprezentanta a showbiz-ului autohton, a intrebat politicos daca i se poate face un discount pentru nu stiu ce mic defect al unui produs. Vanzatorul amabil i-a raspuns ca da, in timp ce mie, care veneam cu aceeasi intrebare la el in legatura cu o rochie ce nu avea un nasture si un alt mic defect, pe care, poate, l-as fi remediat eu acasa, mi-a zis ca „nu, nu se face nicio reducere”, iar daca nu vreau rochia sa o pun la locul ei ca se va cumpara imediat, la pretul ei original, cu si fara defecte.

Nu inseamna ca asta se intampla peste tot la noi, dar cu mana pe inima va spun ca niciodata nu am beneficiat in strainatate de acelasi tratament, chiar stiu ca m-am inrosit cand o vanzatoare ce depasea cu mult acceptiunea generala de „amabila”, m-a incaltat la propriu intr-un magazin de pantofi din Italia, in timp ce roia in jurul meu cu alte cateva cutii bune de sandale. Si nu, nu era vorba despre vreun magazin in care se vindea Jimmy Choo sau Manolo, ci unul obisnuit, cu pantofi pentru un buzunar de talie mica spre medie. Ma intreb de ce la ei se poate si la noi nu. O explicatie pe care o pot da este aceea ca cei mai multi vanzatori de la noi nu au o pregatire in domeniu, ci sunt mai mult alesi pe considerente estetice, la care se adauga un minim de cunostinte despre job (desi, daca ceri un sfat cand esti oarecum nehotarat, ti se spune „daca dvs va place eu zic sa il luati”). Altii, daca nu lucreaza la magazinul familiei sau nu sunt suficient de bine stimulati salarial nu sunt prea ingrijorati de numarul vanzarilor, ca de cumparat oricum cumpara cineva pana la urma. Se pare ca 20 de ani de initiativa privata nu sunt, totsui, suficienti pentru a intelege cum functioneaza o afacere. Poate ca se vor mai schimba lucrurile de acum incolo, caci am senzatia ca si criza asta e buna la ceva: ne va ajuta sa intelegem mai bine notiunea de „amabilitate”.

Voi ce experiente negative ati avut cu vanzatorii din magazine?

FOTO

Continue Reading