Posts for Editorial Category

Posted In Editorial

Capitolul 2: Despre zanele din schimbul doi, contesele de la Apaca si Mama Zina

Anton Cartu | 22.09.2017

Popular

Anii ’90 erau plini de culoare, daca stiai unde sa cauti.
Stilurile vestimentare erau definite, cumva, (si) de muzica pe care o ascultai.
Daca aveai o freza patratoasa, clar, ascultai Depeche Mode.
Aveai parul pana la fund, nelipsita veste de jeans, o tavna impotriva tuturor, erai rocker.
Carai o tona de metal cu tine, tinte, capse, lanturi, discuri de fierastrau, aveai pe tine toale ca venit de la inmormantarea bunicii ascultai (ascultai…?) W.A.S.P., Slayer, Megadeth.
Evident, hippie. Frumos colorat, blugi-trompeta, batic multicolor la purtator. Nou-venitii ascultau Simon and Garfunkel, veteranii mizau pe Fleerwood Mac, Jethro Tull, Emerson, Lake & Palmer (mda… stiu! „Cine naiba sunt astia…!!!”).
Jazz la Sibiu, Jazz la Costinesti. (Decebal Badila abia se itea.)
Cum-necum, moda isi facea simtita prezenta (si) in acest fel.
Moda-muzica.
Si nu numai…

La televizor isi faceau aparatia doamne care explicau ce este cu moda asta.
Doamna Valmy, de exemplu, bine conservata in spatele unui strat lucios de crema, ridica in slavi produsele cosmetice.
Delicioasa era doamna Zina Dumitrescu, mama Zina, asa cum era cunoscuta mai apoi.
A tinut sa aflam cum ca ea a reprezentat, intr-o anume perioada, moda pe malurile Dămbovitei. A „lansat zeci de colectii de moda”, a condus Casa de Moda Venus si, ceea ce este cel mai important, multumita ei s-au pogorat asupra noastra „creatorii de moda” Janine, Romanita, Savuica si, (ghici cine?) Catalin Botezatu. El era, evident, favoritul. (Avea si de ce!)

Mama Zina era un soi de Monica Tatoiu a zilelor noastre, stia absolut totul si ne explica tot ceea ce trebuie sa stim.
Evident, se adresa mai mult donsoarelor…
Mama Zina nu se ferea sa spuna lucrurilor pe nume: trebuie sa ai „lenjeria curata”, sa fii epilata „peste tot”, sa nu ai oja cioabita. Logic, sa mirosi frumos, a apa de parfum…
Si, desigur, la prima intalnire sa nu mananci ca sparta, iar el, cum era firesc, se va ocupa de nota de plata.
Cameramanii televiziunilor sunt cruzi, uneori. Vedeai reactia fetelor, mirate pana peste poate. Bine-bine, abia iesita din schimbul doi, parfumata si proaspata ca o zorea… Dar sa mananci cat o vrabiuta, mai ales ca „dansul” platea…
Dar Mama Zina era o vizionara!
Ea vorbea urmatoarelor generatii, nu fetelor din Apaca.
Ea le vorbea celor ce urmau sa vina si, ascultand sfatul Mamei, aveau sa devina biancile, danielele, sanzienele, andreele, asistentele.
Si doar asa, ca o consecinta fireasca, biologica (caci functia creaza organul, nu-i asa), au aparut si codinii, adrienii, victorii!
Iar acestia au facut tot ceea ce stiau ei mai bine: sa ofere generozitatea lor.
Sarut-mana, mama Zina!


Citeste capitolul 1 aici

Continue Reading
Popular

Posted In Editorial

Capitolul 1: Despre moda, Iri si ungurul Ioji

Anton Cartu | 04.09.2017

Povestea începe abrupt, undeva, prin anii ’90.
Trecuse revoluția, eu eram (încă) student al Politehnicii, iar soră-mea descoperise, fascinată „obrazul subțire” al Bucureștiului.
De neimaginat astăzi, dar nu exista Bamboo (Botezatu, da, el exista. Cred că el a existat dintotdeauna!), nu exista Facebook, nici Instagram. Nici Google nu exista…
„Maestrul” Cristoiu, deloc genial pe atunci, ne anunța prin al său ziar cum că „găinile nasc pui vii”, Jana Gheorghiu era lider de audiență, iar Petre Magdin era un tip tare mișto (așa credeam noi toți!)
Nu existau ființe fabuloase, nu existau contese într-ale modei. Nimeni nu se gândea să aibă animal de companie o găinușă, nimeni să poarte genți pe cap, pe post de căciula.
Cel mult, unii, mai narcisiști, își făceau câte o poză, autoportret, căci „selfie” încă nu se inventase…
Ziua, lumea era destul de cenușie. Seara, prin cluburile timpului, totul era de acadea. Haine vopsite țipător, machiajul strident, tunsori caniș-madonna cu influențe dâmbovițene.
Fița maximă era Clubul 30, găzduit într-o superbă clădire Art Deco. Situat peste drum de Ambasada USA, fosta Casa de Cultură a URSS devenise locul cel mai cautat. Aici veneau toți cei ce contau, cât de cât, în peisajul dâmbovițean.
Nelipsit era un nenic, gen Statu-Palma-Barbă-Cot.
Mic de înalțime, cu o tigară de foi în mână, se tot foia de colo-colo, îmbracat ca vai de el, undeva între Mad Max 2, călugăr shaolin și Dacii lui Sergiu Nicolaescu. Curgeau hainele pe el, puloverele largi, lălăi, erau pline de găuri. Mai avea nenea ăsta și niște ciubote, amărâte, prăfuite, cu vârful întors, numai bune de dus la cizmar!
Îl uram din suflet și nu eram singurul. Întotdeauna era însoțit de una sau mai multe frumuseți locale. Adevărul este că fetele erau deosebit de frumoase, păreau, cumva, educate, mereu atente la ceea ce debita „domnul”.
Într-una din seri, după câteva colorate cocktail-uri, o întreb pe sor-mea, ea fiind o obișnuită a locului, cine este nenea?
Îmi spune că este Irinel Columbeanu. (Mda, Irinel i se potrivea de minune, nimic de zis!)
– Și cine este Irinel ăsta?
– Este „om de afaceri”!
– Da’ ce afaceri face, întreb eu, naiv.
Sor-mea îmi spuse, fără menajamente că sunt un „mare idiot”!
Mă rog, părerea ei…
Eu sunt genul încăpățânat, dacă este „om de afaceri”, de ce este îmbrăcat de parcă l-a dat mama lui afară din casă?!?
Sora mea îmi spune din nou că sunt idiot, că „domnul” este „cel mai bine îmbracat” din întreg clubul.
Mă bușește râsul, dacă ieșeam așa în cartier…
– Da’ cine îl îmbracă?
Iar sor-mea, cu un zâmbet perfect, îmi spune ca unul „Ioji”… și nu mai știu cum, că era muzica dată tare și nu am înțeles.
Am bănuit, firesc, după nume, că este vreun ungur, ceva.

Astfel am auzit eu prima data de Yohji Yamamoto.
Și asa, pe negândite, în acea seara, mi-am vârât vărful bocancului, nelăsând o ușă să se închidă. Dincolo de această ușă, cu bune și rele, am văzut un spectacol, o piesă, o reprezentație întinsă pe ani și ani: moda pe malurile Dâmboviței.
Noroc cu Iri, săracul.

Continue Reading

Posted In Editorial

Colțul Românesc lansează: Primul kit de suveniruri autentice din România

Andreea Cartu | 03.01.2017

Am cunoscut-o pe Alina Zară în urma cu mulți ani, la începutul proiectului ei de suflet MÂNDRA CHIC, și am fost copleșită de a sa pasiune pentru satul Mândra – Făgăraș, de iubirea sa față de tradiție, valorile și satul autentic. Am luat-o ca model, recunosc sincer. De atunci și până acum, multe s-au schimbat în viețile noastre însă, amândouă am continuat pe drumul pe care pornisem atunci.
Astfel, Alina Zară, alături de soțul său, au lansat proiectul COLȚUL ROMÂNESC și un produs inedit și total util: primul kit de suveniruri autentice din România.
Toate piesele se pot personaliza la comandă și se vor găsi în magazinul online Colțul Românesc.

De dăruit cuiva drag sau, de ce nu, chiar căminului și sufletului tău!

Colțul Românesc – SUVENIR de Sălaj este un proiect inovativ, care urmărește redescoperirea, stimularea, practicarea și promovarea meșteșugurilor artistice tradiționale și încurajarea Industriilor Culturale Creative. Un proiect responsabil și asumat, sustenabil și cu impact major în comunitate. Un proiect pilot realizat împreună cu specialiști și meșteșugari, care au scos la iveală, după aproape un an de documentare, creație și meșteșugărit, primul kit cu suveniruri românesti: zestre contemporană cu elemente de patrimoniu local, reinterpretate în design modern și retrimise la drum prin lume. Piese lucrate manual sau serii mici de obiecte tip suvenir, cu grafici originale, inspirate din specificul zonei. Cadouri cu poveste locală, cultural-creativă, adaptate ochiului contemporan și personalizate: indiferent că vorbim de daruri individuale pentru prieteni sau parteneri, de cadouri pentru evenimente aniversare organizate de firme sau administrația publică locală sau de obiecte suvenir atât de necesare în hoteluri, pensiuni, standuri cu suveniruri din zone turistice sau concept store-uri cu produse de design românesc.

Kitul de bază, lansat în aceste zile și care va fi îmbogățit și completat periodic cu alte produse, cuprinde: perne decor de zestre și podoabă – lucrate manual, din materiale naturale, cu aplicații de pânze cusute și texte brodate; zadii de socăcit cu aplicații manuale; straițe urbane; bijuterii inspirate de tezaurele dacice din Sălaj; cărți poștale cu poveștile locului; tricouri cu aplicații lucrate manual și inspirate din modelele vechi de spăcele (ii sălăjene) mixate cu vorbe nealcoșe din partea locului; elemente clasice de tip suvenir (brelocuri, insigne, magneți, tricouri sau sacoșe de pânză cu grafici stilizate). Acestora li se adaugă și un pachet gourmet, care cuprinde: miere de albine, pălincă, prune uscate cu nucă, silvoiță, vin spumant și alte bunătăți locale.

1. PERNE DECOR DE ZESTRE ȘI PODOABĂ

suvenir-romanesc-7

Perne decor, din materiale naturale, fabricate în România, cu aplicații cusute manual sau țesute după izvoade vechi, locale, descoperite în muzee sau cărți de specialitate. Perna burduf – umplutură antialergică și lavandă din cultura ecologică de la Fetindia, Sălaj. Pernele au forma clasică de „puiuț” tradițional, iar pernița colț este reinterpretarea unuia dintre cele mai populare simboluri românești: colții lupului (semn de forță, care te scoate din întuneric la lumină, te călăuzește pe calea cea bună și îți poartă noroc). Produse realizate de 6 meșterițe sălăjene, în colaborare cu atelierele-șezătoare Mândra Chic, din cadrul Muzeului de Pânze și Povești.

2. ZADII DE SOCĂCIT CU APLICAȚII MANUALE

suvenir-romanesc-15

Șorțuri de bucătărie din materiale naturale, fabricate în România, dichisite cu aplicații cusute manual sau țesute după izvoade vechi locale, descoperite în muzee sau cărți de specialitate. Șorțurile, sau zadii cum se numesc prin partea locului, au aplicate în loc de buzunare sau pe piept diverse pânze cu motive tradiționale din zonă sau reinterpretări în punct de cusătură a unor elemente specific locale: albine, ceapa de Pericei, pasărea de pe ceramica de Zalău, prunele folosite la celebra pălincă din zonă sau simboluri decorative zoomorfe, fitomorfe ori geometrice. Aplicațiile sunt însoțite de texte brodate mecanic cu vorbe de socăcit (bucătărit) din partea locului. Produse realizate de 6 meșterițe sălăjene, în colaborare cu atelierele-șezătoare Mândra Chic, din cadrul Muzeului de Pânze și Povești.

3. PODOABE INSPIRATE DE TEZAURUL DACIC

suvenir-romanesc-2

Podoabe Tezaur este o colecție inedită de bijuterii suvenir, inspirată de piesele tezaurelor dacice, descoperite pe teritoriul Sălajului. Am început cu 4 replici ale unora dintre cele mai interesante monede de argint, cu povești care să ne susțină și confirme mândria originii într-o civilizație ca cea dacică. Le-am transformat în medalioane, ușor de purtat și accesorizat, piese statement de bijuterie contemporană, care să readucă în atenția noastră și să pună în valoare una dintre cele mai valoroase moșteniri pe care ni le-au lăsat strămoșii noștri. Am reinterpretat o tetradrahmă dacică, doi denari romani republicani și un antoninian, păstrând forma inițială prin reproducere specifică și legală de monedă și intervenind, minim, prin adăugarea unui element care să transforme moneda în medalion-bijuterie. Monedele-medalion (din argint sau alamă) sunt însoțite de un fir de piele de 1 m lungime, în ton cu felul în care își purtau dacii podoabele și au o energie vibrantă, încărcată de forța unui timp imemorial. Consultantul nostru specialist a fost dr. Emanoil Pripon, cercetător știintific III, muzeologie, restaurare – conservare, numismatică – Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.

4. STRAIȚE URBANE

suvenir-romanesc-17

Traista, în toate formele ei, este unul dintre laitmotivele care însoțesc povestea oricărei călătorii prin lume. Trăistuța, în mii de chipuri – asemănătoare fiecăruia dintre noi – a străbătut timpurile: de la bocceluța prinsă în băț, la punguța cu doi bani ori la sacoșa urbană de pânză și până la gențile țanțoșe din piele de crocodil. Straița noastră e un omagiu adus unicului loc din lume căruia îi spunem cu duioșie și nostalgie: acasă! Am început cu o sacoșă clasică din pânză tare, cu mânere de feștilă, pe care am aplicat silueta unei hărți administrative a Sălajului, cu inima cusută pe coordonatele geografice aproximative pe care le definim ferm ca „acasă”! Produse realizate de 6 meșterițe sălăjene, în colaborare cu atelierele-șezătoare Mândra Chic, din cadrul Muzeului de Pânze și Povești.

5. TRICOURI FAINE CU APLICAȚII CUSUTE

suvenir-romanesc-21

Un obiect vestimentar clasic și celebru în toată lumea, devine în România un suvenir local inovativ, de excepție, prin reinterpretarea lui cu ajutorul unor aplicații lucrate manual și inspirate din modelele vechi de spăcele (cămăși sălăjene) mixate cu vorbe nealcoșe din partea locului. Am cules motive de pe mai multe Văi din Țara Silvaniei. Am creat un tricou cu umeriță, avem în lucru un tricou cu un ciupăgel, am reinterpretat pomul vieții și păsările din etnografia locală, am găsit simboluri asemănătoare zmeilor din grădina de la Gâlgău Almașului pe care le-am folosit ca perosnaje pe tricourile noastre de poveste, am reinterpretat în punct de cusătură cîteva elemente specifice locului: poarta Praetoria Porolissum, bisericile de lemn, steagul dacic și multe motive fitomorfe ori geometrice. Produse realizate de 6 meșterițe sălăjene, în colaborare cu atelierele-șezătoare Mândra Chic, din cadrul Muzeului de Pânze și Povești.

6. CĂRȚI POȘTALE CU POVEȘTILE LOCULUI

suvenir-romanesc-5

Am început cu o colecție de 10 imagini și povești reprezentative, care se regăsesc în varianta română și engleză, într-un set de cărți poștale de excepție, ediție de colecție care sunt, în același timp și o campanie-îndemn la scris cu mâna. Povești despre căsuțele țărănești din Sălaj, despre Grădina Zmeilor, despre daci și romani, pălincă, miere sau slănină friptă-n botă, despre nunțile ca spectacol popular, despre fetele nelcoșe din zonă sau zestrea veche din lăzile de zestre autentice. Ne-au fost alături fotografii Sebastian Olaru, Mirel Matyas, Lucian Milas, specialistul în gastronomie locală Mircea Groza, pictorul Gheorghe Ilea și graficianul Oana Mărieș.

7. OBIECTE CLASICE DE TIP SUVENIR

suvenir-romanesc-12

O linie specială de obiecte clasice de tip suvenir, cu grafică originală, inspirată de specificul local. Element comun sunt cele 4 reprezentări ce pot fi aplicate, în diverse culori, pe toate tipurile de suport (insigne, magneți de frigider, brelocuri, tricouri sau plase). Am gândit un concept dedicat Porții Praetoria de la Porolissum, un simbol al zonei, cu mesajul „greu de cucerit” (masculin și feminin); ne-am jucat și cu Draco, steagul simbol al civilizației dacice căreia i-a aparținut cândva aceast colț de lume, cu mesajul „pui de dac”; am creat o grafică omagiu civilizației lemnului din Transilvania și bisericilor de lemn care se găsesc în cel mai mare număr pe teritoriul Sălajului, cu mesajul „de neam bun”; și am stilizat cuvintele regionalisme care definesc oamenii locului: nealcoș și nealcoșă! Am creat de asemenea și o linie de insigne și magneți de frigider lucrați manual, inovativi și originali, pentru a avea o colecție cât mai amplă de suveniruri românești.

Toate piesele se pot personaliza la comandă și se vor găsi în magazinul online Colțul Românesc.

Despre proiect și echipă

Cât de aprig ne-am jeluit ori de cîte ori aveam de făcut un cadou românesc că nu găsim ceva special, cu poveste și de bun gust autentic? Noi am făcut asta de prea multe ori și, într-un final, ne-am hotărât să rezolvăm singuri problema, așa că ne-am pus pe treabă și am creat primul kit de suveniruri autentice, românesti. În episodul pilot vă prezentăm o primă colecție dedicată Țării Silvaniei – Sălaj, România. Orice spațiu bine definit cultural are nevoie de mici elemente-fanion, care să prezinte și reprezinte esența locului prin lume și care să poată fi dăruite oricui își dorește un obiect care să aline un dor, să evoce o amintire sau o emoție puternică, legată de contactul cu această zonă.

Echipa este formată din designeri, creatori de produs, specialiști, meșteșugari și este pregătită să dezvolte proiectul atât pe plan local cât și national. Aceștia pot crea, la cerere, propriul kit de cadouri, propria linie de suveniruri sau propriul obiect, adaptat locului căruia aparțineți și a cărui poveste vreți să o transmițeti mai departe, prin lume! Specificul local va fi adaptat și personalizat astfel încât să se creeze produse unice, inovative, responsabil, asumat și sustenabil, cu impact pozitiv (atât vizual, cât și asupra mediului).

“Colțul Românesc – Suvenir de Sălaj” – este un proiect pilot al Fundație pentru Educație si Dezvoltare Locală Agapis – Sălaj, cofinanțat de Centrul de Cultură și Artă al județului Sălaj. Partener este Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Sălaj Plus. Ne-au sprijinit Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, precum și atelierul-șezătoare Mândra Chic & Muzeul de Pânze și Povești prin meșterițele Alina Zară Prunean, Alina Goga, Eva Tuglodi, Marcela Domuța, Maria Borhidan, Silvia Hodiș, Octavia Lung.

Continue Reading

Posted In Editorial

Cum sa tai aripile. Lectia invatata la UNArte – Departamentul Moda

Andreea Cartu | 10.02.2015

M-a zarit la un eveniment de moda din Brasov – atat de “not my style” si “not her style”. Apoi, am realizat ca atat eu cat si ea, am vazut si trait atatea experiente negative in lumea modei incat am devenit imune si ne aventuram in tot ca intr-un studiu de caz, cu increderea ca orice vine peste ce a fost nu poate fi altcumva decat bine.
M-a recunoscut, de pe Facebook, si a spus ca ma citea de cand era blogul cu mov – adica de acum vreo 7 ani. Intre timp, a facut moda la LCF, UNArte Bucuresti si este complet de nestapanit in determinarea ei.

Mi-a povestit lucruri de care auzisem si impotriva carora m-am razvratit si eu. Dar niciodata nu auzisem prin viu grai, acompaniat cu nonverbal si inca dezamagire in suflet, povestea unui tanar de 22 de ani ce iubeste moda si caruia aripile i-au fost taiate tocmai de cei ce trebuiau sa ajute la intinderea lor.

Cristina Codreanu-ilustratii-5
Continue Reading

Continue Reading

Posted In Editorial

Cum ne imbracam de Revelion?

Raluca | 31.12.2014

Cunoasteti superstitii vestimentare legate de Revelion?

V-ati ales deja tinuta pentru noaptea dintre ani? Daca inca nu ati facut-o inca, precum Raluca, mai aveti timp sa va hotarati cum va imbracati, in functie de destinatia pe care ati ales-o sau locul in care intampinati noul an, urmand cateva sfaturi primite de la Irina, redactorul AddSomeStyle.

Continue Reading